ROMANIA – Campulung Muscel | Paradise Travel Agency

CAMPULUNG – MUSCEL

  • PROMOVAREA ACTIVITĂŢILOR DE MARKETING Şl A PRODUSELOR SPECIFICE MUNICIPIULUl CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, COD SMIS 15861
REGIO – CAMPULUNG-MUSCEL
Aşezarea geografică a Municipiului Câmpulung
Partea de N-E a judeţului Argeş se caracterizează printr-un relief aparte: munţi, dealuri şi podişuri piemontane. În acest cadru natural se află oraşul Câmpulung-Muscel şi aşezările din împrejurimi. Munţii se caracterizează printr-un aspect alpin, datorită înălţimii lor şi masivităţii.

OBIECTIVE TURISTICE

Castrul Roman Jidava (Jidova)
Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, a deschis o perioadă distinctă în istoria noastră şi implicit a acestei zone. Fiind o provincie de graniţă a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificaţie punctate de existenţa unor castre de pământ sau piatră. Prin mijlocul actualului judeţ Argeş trecea una din liniile de fortificaţie menite să apere graniţa provinciei romane Dacia – Limes Transalutanus – de-a lungul căreia se înşiruiau o serie de castre militare.
Citeste mai mult…

Ansamblul bisericii catolice Sfântul Iacob (Bărăţia)
Capitală a Ţării Româneşti, un puternic centru cultural, economic şi comercial, Câmpulungul a fost prezent în istoria medievală încă din secolul al XIII-lea. În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung încep să pătrundă şi să se stabilească meseriaşi şi negustori saşi. Comunitatea săsească ce se formează aici era condusă de un greav (comes), ultimul dintre ei presupunându-se a fi fost Laurentiu de Longo Campo. Oraşul apare astfel, din punct de vedere documentar, înaintea întemeierii Ţării Româneşti, aşa cum o dovedeşte, datând din anul 1300, inscripţia în limba latină de pe lespedea tombală a acestui comite (lespede ce se păstrează şi astăzi în ansamblul catolic Bărăţia).
Citeste mai mult…

Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”
Mânăstirea Câmpulung, cunoscută acum sub numele de Mânăstirea „Negru – Vodă”, a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat reşedinţa primilor domni ai Ţării Româneşti.
Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al statului român feudal independent al Ţării Româneşti.
Citeste mai mult…

Biserica Domnească
Biserica Domnească are ca cel mai vechi hram Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ulterior i s-a adăugat şi hramul Sf. Nicolae şi hramul Sf. noastre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi, care astăzi este cel mai cunoscut. Este situată în vechiul centru al oraşului, în dreapta Râului Târgului, iniţial ctitorie domnească, de aici şi numele de biserică Domnească, zidită în 1567 de către doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanu, cu ajutorul fiului ei Petru cel Tânăr.
Citeste mai mult…

Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Câmpulung
La Câmpulung şi în imprejurimi, istoria te apasă prin mulţimea siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut şi Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Naţional de Arheologie, în timpul vizitei făcute aici în 1889. El a recomandat şi susţinut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva şi păstra mărturiile trecutului, lucru concretizat odată cu publicarea hotărârii de înfiinţare a muzeului în Monitorul Oficial nr 116 din 26 august/7 septembrie 1889.
Citeste mai mult…

OBIECTIVE TURISTICE

Muzeul de etnografie şi artă populară
Clădirea în care funcţionează muzeul (Casa Ştefănescu) datează din anul 1735, fiind cea mai veche construcţie civilă păstrată, din Câmpulung. A fost restaurată de arhitectul D.I.Berechet în anul 1928 şi adăposteşte în prezent colecţiile etnografice ale Muzeului Municipal Câmpulung. Obiectele de artă populară şi etnografie musceleană pe care le admirăm aici sunt deosebit de valoroase, majoritatea făcând parte din patrimoniul cultural naţional, prezentate într-un mediu ambiant original.
Citeste mai mult…

Casa memorială “George Topîrceanu”
Poetul umorului sănătos şi al unei duioşii profunde şi ascunse a colindat ţara împreună cu părinţii săi, mânaţi de profesia mamei şi stabilindu-se, în cele din urmă, la Nămăeşti, judetul Argeş. Pentru că aici şi-a trăit o bună parte din viaţă şi a întemeiat o familie, casa a devenit memorială.
Este o construcţie tipic musceleană, cu demisol, etaj şi pridvor la faţadă, cum se văd multe case la munte.
Citeste mai mult…

Primăria Municipiului Câmpulung
Clădirea primăriei se impune în peisagistica urbană a Câmpulungului printr-o arhitectură debordantă, în ton cu celelalte clădiri construite în aceeaşi perioadă. Lucrare monumentală, în stil muscelean, se află în clădirea fostei Prefecturi a vechiului judeţ Muscel. A fost construită în 1934, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu – Berechet.
Citeste mai mult…

Mânăstirea Cetăţuia
Cunoscută cu denumirea de “Schitul Cetăţuia Negru-Vodă”, mânăstirea, foarte veche, este construită în vârful unei creste stâncoase, la o altitudine de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmboviţa. În tradiţia locului se spune că pe culmea abruptă de piatră, ce se înalţă între râul Dâmboviţa şi părăul Cetăţuia ar fi existat o cetate de rezistenţă de pe vremea ocupaţiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu pentru legendarul domn al Ţării Româneşti, Negru-Vodă, care avea aici şi o peşteră de taină, numită până astăzi “Peştera lui Negru-Vodă”.

Mânăstirea Nămăeşti
Aflată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Face parte dintr-o zonă cu străvechi vestigii istorice şi este datată din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Biserica are hramul “Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” şi “Izvorul Tămăduirii”.Tradiţia asociază începuturile mănăstirii cu descoperirea în peşteră a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care se află în biserica mânăstirii şi despre care se spune că ar fi fost pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca. O cruce veche din 1601 este ridicată lângă turlă.

Monumentul Eroilor de la Mateiaş
Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaş.
Monumentul, format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti in care arde o flacără veşnică in amintirea soldaţilor care s-au jertfit, este înscris în „Lista monumentelor istorice”.

Staţiunea balneoclimaterică Bughea de Sus
Este situată la 590 m altitudine, la poalele de sud-est ale munţilor Iezer şi are activitate sezonieră. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone. Facilităţile de aici sunt bază de tratament pentru următoarele afecţiuni: gastrice, biliare, respiratorii, forme de tuberculoză neevolutivă şi emfizem pulmonar, afecţiuni reumatice (reumatismul Soklski Boullard, artrita infecţioasă secundară, poliartrita cronică evolutivă şi spondilita, artroza, reumatismul extraarticular).

Grădina Publică “Merci”
In anul 1844 piaţa oraşului, care funcţionase din 1827 pe terenul pe care în prezent se află Grădina publică, a fost mutată în locul unde se găseşte şi astăzi. Amenajarea Grădinii Publice a început în anul 1885, după ce un incendiu a distrus prăvăliile din acea zonă, s-a încheiat în anul 1890, iar în 1895 aici au fost instalate 25 de felinare pentru iluminarea acesteia. În 1929 gardul de lemn ce o înconjura se înlocuieşte cu cel din piatră, proiectat de arhitectul D.I. Berechet.


Nume (*)

Email (*)

Link Oferta

Mesaj

Campurile marcate cu * sunt obligatorii